Despre Ie

Ia este o bluza, componenta a costumului traditional romanesc, purtata de femei, fiind confectionata din panza alba debumbac, in sau borangic.
Ia este impodobita cu broderii in motive populare romanesti mai ales la maneci, pe piept si la gat. Unele ii sunt impodobite si cu margele sau paiete. Elementele de baza in compozitia iei sunt umarul (cu satura ce uneste maneca de partile din fata si spate ale iei), incretul, altita (banda lata, bogat decorata pe maneca care este elementul definitoriu al modelului si care nu se repeta in nici o alta parte a iei), raurile (benzi drepte sau oblice pe piept si maneci) si bibilurile sau cheitele (cusaturi de imbinare a bucatilor de material).

 


Modelele broderiilor si podoabelor difera de la o zona la alta pe meleagurile locuite de romani de la Nistru pana in Banatul sarbesc. In Moldova s-au purtat in special raurii costisati / chezuri / piezuri, adica oblici. In sud, s-au purtat raurii in siruri verticale; fie multe si fine, ca in Ramnic sau Ilfov, fie rauri coplesitori, compusi din motive mari si late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "serpeasca", etc.
Pe ambele maluri ale Oltului si in Oltenia, s-au purtat mai mult raurii "infurcati" ca niste ramuri (furci) care pleaca dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de rauri numiti "sabiate"; cosoiul dispare si fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se intalnesc pe centrul manecii, in unghi.

 


Dupa ce incretul si-a pierdut rolul functional, a fost pastrat totusi ca banda decoartiva, aproape nelipsit in compozitia manecii. Sunt exceptii iile mai noi din Muscel si Prahova, unde raurii pleaca direct din altita, repetand aceleasi modele. Alta exceptie sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toata maneca este acoperita de broderie fina, numita "tabla". Tot atunci iile din sud s-au imbogatit cu fluturi (paiete) si fir (metalic). In Bucovina s-au folosit margele – in special pentru a imbogati incretul; dar apar si pe altite cateodata.
Cromatica : Ia de Suceava are culori sobre, dar placute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cea de Campulung e plina de rosu si negru si se lucreaza cu fir gros, buclat, care da volum. In Vrancea, apare o geometrie puternica si culori tari: rosu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar si o croiala speciala a manecii: efectul de spirala nu e dat de rauri costisati ci de croiala manecii, care este rasucita.
In Vlasca si Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuante de rosu, auriu, ocru.

 


In Romanati se foloseste o combinatie de albastru tare cu rosu si visiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. In Gorj, mai ales in nord, se foloseste doar negru (si ocru pentru incret) – influenta clara dinspre zona "Saliste". In schimb compozitia, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, carlige, etc. In Arges si Valcea, de asemenea apar compozitii monocrome, dar e vorba de rosu inchis si visiniu, mai rar doar negru. Camasile specifice din Dobrogea, din Banat, Oas, Maramures, Transilvania: Hunedoara, Saliste, Apuseni, Bihor, Nasaud, Tarnave, fiecare are o personalitate aparte desi unele sunt si ele compuse tot din patru foi si incretite la gat, au si elemente aparte in croiala: ciupag, fodor, platca. Ornamentele sunt specifice: in tabla, ciocanele, picaturi, umeras, 'peste cot' etc. "Costumul romanesc este un monument in sensul propriu al cuvantului. El nu sta in casuta sociologica sau etnografica a imbracamintei, ci in linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze si cu digurile Olandei.
El are acest drept pentru ca este o proba adusa la maturitatea existentei unei civilizatii inchegate. El este una din marturiile vizibile si tangibile ale civilizatiei satului de pe pamantul nostru. Costumul romanesc ne scoate din domeniul artei si ne duce in acela al istoriei. Pentru mine el nu se asociaza cu hora satului, cu cimiliturile si cu povestile populare ; el rimeaza cu perfecta si armonioasa asezare a comunitatii libere, care a stiut sa strabata toate intemperiile istoriei prin neantrecutul sau sistem de autoghidare si adaptare."